Nu mai suport... Azi sunt intr'o stare pe care o urasc, o stare in care, si daca ar bubui grenada langa mine, nu as reactiona deloc. Azi urasc pe toata lumea, si acest lucru se intampla din 2 motive: mi'a fost cafeaua pangarita cu lapte, ceea ce urasc intr'o cafea, iar al doilea lucru este ca persoana pe care as dori'o in viata mea ma ignora.
Hai, faza cu cafeaua s'a dus, faptul a fost consumat, dar cu fata nu stiu ce sa fac. Toate persoanele de care ma atasez la un moment dat ma vor rani. Asa s'a intamplat tot timpul.  De aceea incerc pe cat de mult posibil sa fiu un pustnic, sa nu ma simt atras de nimeni, dar nu reusesc.
Asta se pare ca imi e menirea... Sa ajut persoanele din jur, iar eu sa fiu ranit.  Acest lucru o patesc tot timpul.